Aici nu este vorba de aceeasi expresie scrisa in doua feluri. Sunt doua lucruri care nu au legatura intre ele.
"Deal" este forma de relief (ridicatura de pamant): am urcat dealul, casa de pe deal, dealurile din spatele satului.
"De-al" apare cand prepozitia "de" se lipeste de articolul posesiv "al". Il gasiti in constructii de tipul "un coleg de-al meu" sau "o ruda de-a sotiei".
Un prieten de-al meu
Constructia arata ca cineva face parte dintr-un grup mai mare, deci "un prieten de-al meu" inseamna unul dintre prietenii mei.
Articolul se schimba dupa cine urmeaza, exact ca in restul limbii: de-al meu, de-a mea, de-ai mei, de-ale noastre.
Testul cel mai simplu. Incercati forma de plural.
Daca "de-al" poate deveni "de-ai", este vorba de constructia cu cratima. Dealul nu devine niciodata "deai".
Greseala apare de regula in scrisul rapid. Cratima cade, iar propozitia ajunge sa vorbeasca despre relief fara sa vrea.
Un caz construit la fel este dea si de-a.