Se scrie "viespe".
Forma "viespie" nu exista in romana, desi se aude prin unele zone si desi pare mai completa.
Cuvantul are doar patru forme. Cu ele acoperiti orice propozitie.
O viespe, viespea, doua viespi, viespile.
Ce se intampla la plural
La plural apare a doua incurcatura, si anume viespi sau viespii.
Forma simpla este "viespi", ca in "m-au inconjurat niste viespi".
Forma cu doi de i este tot corecta, insa numai cand vorbiti despre niste viespi anume ("viespile au plecat", "cuibul viespilor").
Diferenta este aceeasi ca intre fete si fetele, deci nimic neobisnuit.
De unde vine atunci "viespie"?
Cel mai probabil din felul in care se rostesc cele doua vocale una dupa alta. In vorbirea repezita se lungesc si par sa ceara inca un i.
Mai contribuie si "viespar" (cuibul lor), care chiar are o silaba in plus.
Scris corect: "m-a intepat o viespe la mana", "au aparut viespi in jurul gemului", "am gasit un viespar sub streasina".
O viespe, doua viespi, si nimic altceva de tinut minte.